Consilierul guvernatorului BNR trage semnalul de alarma. Suntem aproape de recesiune!

  • Consilierul guvernatorului de la Cancelaria BNR, Lucian Croitoru atrage atentia asupra situatiei economice in care se afla Romania.
  • Lucian Croitoru sustine pe platforma de opinii a BNR ca suntem mai aproape decat am crede fie de o ajustare controlata, fie de o recesiune

 


 

lucian-croitoruIntr-un articol publicat in prima parte a acestui an (Croitoru, 2016) sustineam ca deficitul de cerere din Romania a disparut undeva in cursul anului 2013, dupa care a aparut un surplus de cerere. Cu alte cuvinte, PIB-ul efectiv al Romaniei a intrecut nivelul sau potential inca din 2013 sau, in jargon, gap-ul PIB a devenit pozitiv. Afirmatia mea nu a exprimat o intuitie. Ea s-a bazat pe o demonstratie riguroasa a existentei unei supraestimari sistematice si, de aceea, inevitabile pe termen mai lung, a nivelului PIB potential si a ratei naturale a dobanzii, in orice proces de estimare a acestor variabile neobservabile, indiferent de institutia/persoana care face estimarea.

In acel studiu am aratat ca, „date fiind supraestimarea si datele disponibile la momentul analizei, ideea ca gap-ul PIB s-a inchis inca din 2013 nu poate fi respinsa. Inflatia generata de cerere a ramas stabila in perioada 2013-2015 deoarece excedentul de cerere indicat de gap-ul pozitiv al PIB si de cresterea relativ rapida a creditului a fost plasata in strainatate”, adica stimuleaza cererea in alte tari. Deteriorarea balantei bunurilor in anii mentionati pe ruta bunurilor de consum, in special pe cea a bunurilor alimentare, sustine aceasta idee.

Am aratat, de asemenea, ca procesul acesta prin care reducerea TVA si cresterile salariale stimuleaza economiile altor tari „nu poate dura, iar inflatia determinata exclusiv de cerere (inflatia cererii) va creste. In acest context, masurile din 2016, de reducere a TVA cu 4 puncte procentuale concomitent cu cresterea semnificativa a cheltuielilor salariale, nu sunt sustenabile. Ele exercita presiuni pentru cresterea deficitului de cont curent si a inflatiei.”

Concluzia mea era aceea ca „intarirea politicii monetare ar trebui sa fie mai ferma si mai timpurie”, dar atrageam atentia ca, in perioadele de boom, din cauza subestimarii sistematice a gap-ului PIB si a gap-ului ratei dobanzii, depinzand de combinatia dintre aceste subestimari, politica monetara ar putea fi mai restrictiva decat intentioneaza banca centrala.

In acest articol vreu doar sa prezint unele date care sa arate mai clar de ce am sustinut ca PIB s-a inchis in 2013, adica acum aproape 3 ani.

Pentru a arata de ce afirm ca inchiderea gap-ului a avut loc cu aproape trei ani mai devreme decat este acceptat de producatorii de astfel de estimari din Romania, voi prezenta date care sa arate cum evolueaza estimarile gap-ului PIB potential pornind de la cel mai mare gap pozitiv (inflationist) inainte de 2008 estimat de BNR. Acest nivel a fost estimat inainte de criza in runda de prognoza din 2008 Q4 si se refera la 2008 Q3. Numim acest nivel nivelul benchmark.

Acest nivel nu este ales intamplator, ci pentru un motiv foarte clar: la el s-a ajuns treptat, pe masura ce faza expansionista a ciclului se extindea in timp. Astfel, in fiecare din rundele anterioare rundei din 2008 Q4, gap-ul PIB a tins sa inregistreze valorile cele mai mari in jurul datei la care se facea estimarea, iar de la runda la runda, aceste valori au tins sa fie mai mari, pana cand in runda din 2008 Q4, a atins nivelul cel mai mare in 2008 Q3. Dupa aceasta data, economia a intrat in recesiune. De exemplu, in runda din 2006 Q2, valoarea cea mai mare a gap-ului PIB s-a inregistrat in 2006 Q1, si nu in, de exemplu, 2005 Q1. Similar, in runda de prognoza din 2008 Q3, valoarea cea mai mare a gap-ului PIB s-a inregistrat in 2008 Q2, si nu in, de exemplu, 2006 Q3. Ultima runda inainte de intrarea in recesiune a fost cea din 2008 Q4, unde s-a inregistrat nivelul benchmark.

Avand aceste clarificari facute, putem explica acum cum apare procesul de identificare a supraestimarii gap-ului PIB. In Fig. 1 sunt prezentate doua curbe care se refera la rundele de estimare realizate dupa criza, cu referire la gap-urile PIB de dinainte de criza. Linia albastra arata ca in toate rundele ulterioare celei din 2008 Q4, valorile cele mai apropiate de nivelul benchmark s-au plasat mai devreme in timp decat data nivelului benchmark (2008 Q3). De exemplu, la estimarea din 2009 Q1, valoarea estimata cea mai apropiata de nivelul benchmark a aparut cu un trimestru mai devreme (adica in 2008 Q2). Apoi, la runda din 2009 Q2, valoarea cea mai apropiata de nivelului benchmark a aparut cu sase trimestre mai devreme (adica in 2007 Q1). La runda din 2009 Q3 a aparut cu sapte trimestre mai devreme (adica in 2006 Q4) decat data nivelului benchmark. Si tot asa. Aceasta arata ca nivelul gap-ului PIB estimat in timp real pentru trimestrul respectiv este subestimat. Dar, asa cum am aratat in articolul mentionat (Croitoru, 2016), subestimarea este, in medie, valabila pentru orice trimestru. Linia rosie din Fig. 1 arata estimarile gap-lui PIB facute pentru 2008 Q3 in toate cele 32 de runde de prognoza care au urmat. Cea mai inalta estimare a intrecut nivelul benchmark de aproape 4,8 ori.

Pentru simetrie, dar ca o abatere scurta de la argumentarea privind inchiderea gap-ului PIB in 2013, am facut acelasi exercitiu pentru a arata procesul de supraestimare a gap-ului PIB in perioada de dupa 2008 Q4. In acest caz, in fiecare runda de prognoza ulterioara, valorile negative cele mai mari apar in apropierea datei la care se face estimarea, iar aceste valor negative „cele mai mari” tind sa fie din ce in ce mai mici. De exemplu, in runda din 2009 Q2, valoarea negativa cea mai mare a aparut in 2009 Q2, in runda din 2010 Q1 ea a aparut in 2010 Q2, in runda din 2011 Q3 ea a aparut in 2011 Q2 s.a.m.d. Rezultatele sunt prezentate in Fig.2, care ilustreaza procesul de supraestimare a gap-ului negativ (recesionist) al PIB. In acest caz, am pornit de la cel mai mare gap negativ estimat de BNR dupa 2008. Gap-ul PIB recesiunist cu cea mai mare valoare negativa a fost estimat in runda de prognoza din 2009 Q2 pentru 2009 Q2. Acesta este nivelul benchmark pentru perioada de dupa 2008. Linia albastra din Fig.2 arata ca acest nivel a fost supraestimat, fapt demonstrat prin aceea ca valorile cele mai apropiate de valoarea benchmark estimate in rundele succesive de prognoze au aparut mult mai tarziu. Valorile cele mai apropiate de valoarea benchmark au aparut, in medie, cu 10,3 luni mai tarziu decat in estimarea din 2009 Q2. Linia rosie din Fig. 2 arata estimarile gap-ului PIB facute pentru 2009 Q2 in toate rundele de prognoza incepand cu runda din 2009 Q2.

Revin acum la argumentatia privind inchiderea gap-ului PIB in 2013. In medie, nivelurile cele mai apropiate de nivelul benchmark de dinainte de criza au aparut cu 8,3 trimestre mai devreme. Aceasta inseamna cu 2 ani si un trimestru mai devreme decat se credea in 2008 Q4. Aplicand aceasta medie pentru a corecta estimarea comuna celor mai multor case de prognoza, conform careia gap-ul PIB s-a inchis in 2016 Q1, rezulta ca este foarte probabil ca gap-ul PIB sa se fi inchis spre sfarsitul anului 2013.

Daca gap-ul PIB s-a inchis acum aproape trei ani si de atunci a devenit tot mai stimulativ, inseamna ca suntem in plin boom. Aceasta mai inseamna si ca politica monetara este mai relaxata decat intentioneaza sa fie, iar politica fiscala relaxata a generat un impuls fiscal, ceteris paribus, mai stimulativ la adresa economiei decat ar fi fost implicat de valoarea alternativa (negativa) a gap-ului PIB. In sfarsit, aceasta ar mai putea inseamna si ca suntem mai aproproape decat am putea crede, fie de o ajustare care sa aduca productia spre potential, fie de o recesiune, daca ajustarile nu se fac la timp.

PE ACELASI SUBIECT